Despre armata designerilor nevazuti

valurile_vietii.jpg
Cred ca exista o armata de designeri ascunsi intr-un beci intunecos, aplecati asupra unor calculatoare pentium2, lucrand in corel 3 zi si noapte afise de acest gen, urmand un set de reguli bine studiate.  Toate sunt la fel: typo mare si inestetic, culori prost alese, compozitie geniala si toti artistii ingramaditi pe afis(decupati binenteles). Si foarte multe afise pentru spectacole de teatru se inscriu in aceleasi canoane.

Sincer mor de curiozitate. Cine face pana la urma toate afisele astea??

Personal

August 29th, 2006

9 responses

9 responses


Do you want to comment?

Comments RSS and TrackBack Identifier URI ?

Lucian S.

Heh, ce amintiri imi aduce afisul asta, mai ales ca scrie “Casa Sindicatelor” pe el. Am locuit in zona si treceam zilnic pe langa afisierul plin de asemenea capodopere :)
Daca afli cine e artistul, sa imi dai si mie de stire.

August 29, 2006 1:04 am

cgavriliu

Si eu sunt disperat sa aflu, insa tare ma tem ca artistul va duce secretul cu el in mormant. Binenteles nu inainte de instrui inca 10 invatacei in tainele absolute ale designului. :)

Ma gandeam acum, in ziua in care nu or sa mai apara astfel de afise o sa se intample ceva. Ceva mare de tot, o revolutie, un cataclism natural sau ceva din categoria asta. :)

August 29, 2006 1:23 am

Shaka

hahahha…chiar radeam pe tema afiselor astea recent cu un amic. Foarte Tari. Poate devin un fel de “clasic” in vreo 30ani si o sa fure lumea elemente din designul desavarsit. Cum e PopArtul, trabantul, afisele de propaganda rusesti. :D

August 29, 2006 8:41 pm

Diesel

:D Elvis is not dead! He’s hiding and he’s making the blue posters!

August 30, 2006 4:19 am

dr3i

dom’le eu vad situatia putin diferit… eu imi inchipui o cladire de la sfarsitul secolului XIX, pe ostrada prafuita si plina de mizerie, tigani si caini rapciugosi. In interior un “domn” designer, trecut de mult de varsta tineretei, cu par carunt si zburlit, un nas rosu de la culoarea afinatei de dimineata, si purtandu-i inca mirosul, invaluit in fumul tigarilor ieftine, cu haine ponosite si pantofi foarte ridati si manjiti de noroi, in fata susnumitului “pentium II”, un patron negricios, slab si cu un lant prea mare de aur pentru dimensiunile proprietarului, mese comuniste, pereti innegriti de fumul miilor de tigari, acoperiti de afise si calendare meschine, cu marginile intoarse si ponosite, o secretara sictirita, grasa si transpirata si un tehnician de tipar care de-abia se tine pe picioare dupa sticlele de-aseara… intr-un cuvant, prosperitate, dom’le, ce mai, viitorul afacerilor mici din Romania.

September 2, 2006 12:35 am

novo

mai mult ca sigur le fac cei din tipografiile unde se tiparesc. De multe ori se apeleaza la compromisuri de genul asta

September 2, 2006 1:24 am

cgavriliu

novo, ai stricat mirajul unui univers magic

September 2, 2006 1:32 am

cristi

a draq armata asta. Dar e mult mai mare decat credeti. eu i-as pune aici si pe unii freelanceri. se stiu ei prea bine…

October 7, 2006 5:43 pm

athommuska

ce e greu de inteles? Managerii unor astfel de evenimente accepta asa, pt. ca, atat spectacololele cat si artistii sunt de aceeasi calitate…Intr-un fel e mai bine ca-si arata pe fata valoare…:P:P
Adevaru’ e ca zgarie pe retina un afush ca acesta…

July 31, 2007 2:54 pm

Comment now!
















Trackbacks