Industria online

Panaceul numit … marketing online

Notă: în loc de marketing online puteţi completa cu: branding, identitate, publicitate, design, marketing direct, etc.

Mi s-a întâmplat de multe ori(mai rar în ultimul timp) să ajung faţă în faţă cu un client care punea pe masă mai multe obiective. Obiective pe care trebuia să le atingem prin strategii/tactici/acţiuni de marketing online. După un contact superficial, părea o provocare interesantă, care aducea multe necunoscute şi o oportunitate de a “demonstra”.

La o privire mai atentă asupra businessului, strategiei de marketing, concurenţei observam însă probleme mai adânci. E periculos să ignori temelia pentru a te concentra pe acoperiş!

Marketingul are 4 P!

În 2009, aproape toţi marketerii vorbesc de vânzări(şi eficienţă binenţeles) ca obiective pentru tacticile şi acţiunile de marketing. Se uită însă prea des un lucru: mixul de marketing are 4 P:

- Produs

- Plasament(distribuţie)

- Promovare

- Preţ

Nu poţi lupta pentru un obiectiv dacă nu ai un mix de marketing bine echilibrat. Nu poţi face vânzări fără un produs care are un loc în piaţă, fără un preţ corect, fără o distribuţie adecvată. Am întâlnit tot felul de probleme de bază în strategiile companiilor: produs nediferenţiat/plictisitor/învechit/nepotrivit, distribuţie defectuoasă/lentă/nesincronizată, preţ mare/nejustificat/neambalat, etc.

Cred că există încă loc suficient pe piaţă pentru consultanţi în marketing buni, cu experienţă, viziune şi care sunt capabili să aducă şi să implementeze soluţii funcţionale. Aş vrea să am mai multe cărţi de vizită pe care să le pot livra către potenţialii clienţi, pentru a-şi gândi o bază solidă înainte de a veni să solicite un serviciu de marketing online.

De ce am ajuns aici?

Răspunsuri sunt multe şi am început să le caut de ceva vreme(aproape 2 ani):

- A mers şi aşa(chiar a mers)

- Piaţa a permis să îţi construieşti un business pe 1 sau 2 P din cei 4

- Cei mai importanţi furnizori de servicii de marketing sunt agenţiile de publicitate(nu neg faptul că sunt specialişti foarte buni în agenţii, dar parcă publicitatea era o compotentă a unui P din mixul de marketing)

- Marketingul nu este atât de “trendy”

- Backgroundul României nu a încurajat spiritul de competiţie

Motive sunt multe, soluţiile sunt greu de implementat, atunci când presupun să schimbi în ansamblul ei o mentalitate sau un business. O greşeală frecventă pe care am observat-o la furnizorii de servicii de marketing este asumarea de obiective, fără a avea control asupra întregului ansamblu pe care se aşează o strategie corectă. Rezultatele se lasă de cele mai multe ori aşteptate, frustările sunt mari din ambele părţi, iar greşeala este de regulă a furnizorului care crează aşteptări eronate şi contractează pe premise greşite.

Ce se întâmplă când gândeşti în ansamblu?

Am avut şi suficiente ocazii să lucrez cu branduri aşezate, cu o strategie atent gândită în ansamblul ei. Dacă construieşti pe o bază solidă, rezultatele sunt mult mai uşor de obţinut, obiectivele mai aproape şi frustrarea se află la cote mici. Un exemplu îl am chiar cu 2 antreprenori români, excelenţi marketeri(chiar dacă sunt oameni mult mai modeşti care nu cred că ştiu ce înseamnă exact marketingul, doar lucrează mult cu bunul simţ).

Alex spunea într-un Online Shift că la o campanie lansată prin 2002(parcă) pentru Volskvagen Pasat cu un simplu landing page experimental au avut câteva sute de înscrieri în prima zi. Fără nici un fel de promovare, cu un număr mult mai mic de utilizatori de Internet, mai slab educaţi. Maşinăria de marketing, excelent pusă în linie a propulsat o acţiune individuală.

De final

O să strig cât îmi ţin plămânii şi cu orice ocazie: marketingul are 4 P, acţiunile rarefiate nu pot suplini o strategie corectă, până la vopsea trebuie să construieşti temelia. Nu de alta, dar am văzut prea mulţi marketeri/manageri/antreprenori care privesc marketingul online(sau branding, identitate, publicitate, design, marketing direct) ca un panaceu universal care are toate răspunsurile.

Înainte de pilota la raliu, important e să ştii care e frâna şi care e ambreiajul. Şi da, creşterea cea mai rapidă este cea sănătoasă.

Ps: o parte din acest post este dedicată către “generaţia digitală”, cei care strigă peste tot că marketingul online este cel mai bun/măsurabil/viabil/corect/etic şi care privesc cu ochelari de cal doar către vârful aisbergului.

New “kid” in town: Bakemono

Mai mulţi “jucători” pe care îi respect din Internetul românesc: Dorin Boerescu, Andrei Roşca, Bobby Voicu, Viorel Copolovici şi Daniel Enache lansează Bakemono Publishing and Development.

Bakemono pleacă la drum cu un portofoliu de 7 site-uri: convertor.ro, convertor2.ro, pranzuldincaserola.ro, hohoscop.ro, eteo.ro, m.convertor.ro, m.eteo.ro.

Spor şi creşteri peste aşteptări.

Educarea utilizatorului român: un factor “incomod” în marketingul online

fotografie de David C. Foster

Bucureştiul nu este Paris, România nu e Anglia, iar utilizatorul român de Internet nu este atât de avansat pe cât se vorbeşte. Educarea utilizatorului român este un subiect foarte puţin vehiculat, dar de o importanţă crucială pentru orice strategie de marketing online.

Pe scurt, câţi din cei 7 milioane de români care petrec timp online au:
- încredere în metodele de publicitate online sau în motoarele de căutare
- obiceiul de a folosi Internetul în alt scop decât informare
- cunoştinţe suficient de avansate pentru plasa o comandă online

Am alocat în ultima vreme o cantitate de timp însemnată pentru a studia marketingul online Business to Business. În US spre exemplu, procentul alocat onlineului însumează mai mult de o treime din totalul bugetelor: “BtoB‘s survey found that the average percentage of the marketing budget spent next year on online marketing will be 33.8%“. În România am văzut foarte puţine exemple de strategii de marketing online B2B coerente. Ce contează înainte de a trage o concluzie greşită: în pieţele evoluate, aglomerate, oamenii de decizie din companii se informează, urmăresc şi iau decizii online. Câţi manageri de achiziţii sau factori decizionali din companiile româneşti fac acest lucru? Date concrete nu există, dar din analize pe diverse domenii pot spune cu siguranţă că avem un procent micuţ din total.

Contează câţi vizitatori am pe website?
Educaţia utilizatorului român nu este un caz care se manifestă doar în B2B, sunt foarte multe domenii care au explodat în urmă cu ani buni în afară, dar în România sunt încă în stadiu incipient. Revenind la întrebarea din subtitlu, un răspuns bun ar fi: contează influenţa pe termen scurt, mediu şi lung asupra mai multor factori: informare, intenţie de cumpărare, fidelizare, etc. În onlineul românesc se aruncă foarte multe studii optimiste din afară, se dau exemple fără legătură şi încurajări către investiţii importante. Se trece însă prea uşor peste un factor esenţial: bugetele enorme din pieţele dezvoltate se alocă pentru un consumator interesat care este simultan un utilizator educat şi obişnuit să aloce bugete însemnate pe online. Sau este influenţat într-o manieră măsurabilă de o campanie online…

Pe ce domenii utilizatorul român recuperează rapid
Unul dintre domeniile care au evoluat incredibil este turismul. Românii s-au obişnuit rapid să caute informaţii, detalii şi în final să achiziţioneze diverse servicii online. Alte industrii care au crescut accelerat: imobiliare, auto, cosmetice, asigurări, ecommerce, etc. Am încercat mult în ultimul an să facem pionerat pe diverse nişe în campanii de comunicare online cu obiective de performanţă. Uneori ne-a ieşit, alteori nu, dar am aflat multe informaţii, am studiat nişe crescând şi am urmărit evoluţia domeniului pe online. Ştim că poveştile de succces transmise prin piar nu sunt mereu conforme cu realitatea şi în unele industrii, importanţa Internetului încă are mult de crescut.

Unde ne îndreptăm?
În ciuda tonului circumspect în care am scris acest articol, cred că lucrurile vor evolua mai repede decât previzionate. Deşi avem încă un procentaj important de utilizatori de online circumspecţi, deşi am ars etape, onlineul românesc va trece prin multe etape în scurt timp. Companiile care îşi permit luxul de a ignora în continuare Internetul vor avea surprize în anii următori. Ce se poate face pentru nişele de piaţă slab dezvoltate, care nu au o audienţă minimă relevantă? Comunicare continuă, educare, o luptă orbească pentru “evanghelizarea” beneficiilor şi foarte multe nopţi nedormite puse la bătaie.

Când va rivaliza Bucureştiul cu Parisul? Probabil nu prea curând, însă în România marketingul online se va dezvolta într-un ritm mult mai rapid decât cel preconizat de marea majoritate(totuşi mai încet decât cel vizat de “fanaticii digitali”).

Antreprenoriatul online s-a născut mort

Dupa zeci de conferinţe, discuţii, dezbateri, articole şi alte nebunii, dacă tragem linie nu ramân multe în urmă. Mergând pe un model clasic românesc, s-a vorbit mult şi s-a realizat puţin. Excepţiile vin de la vârfuri care au dovedit că pot şi au creat oaze performante într-o mare de false “succese”.

În timp ce ne plângem de bani, lipsa şanselor, a ideilor, a oamenilor, a tututor lucrurilor din lume, alţii încep să dovedeasca că resursele şi potenţialul există şi pot avea ca mediu de cristalizare Internetul românesc. Cred că vom vedea mult mai multe branduri mari, de succes create de străini decât de romani în piaţa românească, în următorii ani.

Îmi pare rău sa o spun, dar antreprenoriatul online s-a născut mort în România.

Disclaimer: nu sunt şi nu m-am declarat niciodată ca fiind antreprenor online, îmi exprim opinia ca un observator lateral al unei situaţii de fapt.

1 an de “Oameni din Online”



Acum un an şi câteva luni m-am întâlnit cu Krumel lângă Gradina Botanică în Iaşi. El a venit cu ideea de a organiza o serie de întâlniri tematice pentru profesionişti care activează în online, am ţinut ideea la crescut şi apoi împreună cu Marius am decis să lansăm un club.

Un club de oameni pasionaţi, profesionişti, care nu sunt neaparat “vedete web” dar care îşi fac treaba bine, vor să participe la schimbul de informaţie şi să ajute la educarea domeniului în care activează. Aşa s-a născut Oameni din Online, iar lucrurile au mers foarte repede de atunci: peste 20 de întâlniri în Iaşi, informaţie valoroasă schimbată, o nouă “franciză” la Cluj, un concept de eveniment propriu dedicat tinerilor care vor să lucreze în Internet( Online Career Day ) şi un nou eveniment în parteneriat cu Ziarul de Iaşi( Link Your Business ).

Întrebarea firească este: ce urmează? Vrem să deschidem noi cluburi în Timişoara şi Sibiu, să ne conectăm mai mult cu mediul de business, să dăm drumul la câteva iniţiative noi în zona de educaţie şi multe alte lucruri.

La mulţi ani ODO şi mulţumesc tuturor celor care au susţinut şi crezut în organizaţie.

Ps: pentru a ne extinde în Timişoara căutăm membri fondatori, oameni pasionaţi cu spirit proactiv şi leadership puternic.